In 1954 – long ago- Julian Rotter, un psiholog American care a dezvoltat si teoria invatarii sociale– Social Learning Theory, lanseaza teoria locusului de control.
Locusul de control este o gradul in care te astepti sa iti atingi obiectivele si telurile dorite.  Este gradul în care tu atribui comportamentul tău unei cauzalitati externe (factorii de mediu) sau unei cauzalitati interne (propriile decizii).

Pe langa imaginea de mai sus, ne putem deasemenea imagina doua cercuri concentrice –  cel extern reprezinta mediul de lucru si evenimentele iar cel intern persoana si un punct/arie plasat fie  in interiorul cercului din mijloc – locus of control intern – fie in exteriorul cercului – locus of control extern.

Atunci cand crezi ca poti controla evenimentele si rezultatele actiunilor care iti influenteaza viata si emotiile precum si sursa recompenselor şi pedepselor ai locus de control intern (recompensele sunt determinate de propriile capacităţi şi calitati, de propriul comportament ),

Cand consideri ca recompensele şi pedepsele sunt controlate  de către ceilalţi, de şansă, noroc sau destin ai un locus de control extern. Sau extins, daca viata ta emotionala este o functie exclusiva a evenimentelor sau  actiunilor celorlalti – locus de control extern.

Psihologia organizationala foloseste acest concept pe scara larga si foloseste  dimensiunile rezultante in procesul de evaluare a angajatilor.

Studiile au evidentiat pe mai multe arii ale vietii, ce comportamente sunt asociate cu un  locus de control intern crescut sau scazut. De exemplu, cei care practica regulat exercitii fizice si se simt responsabili in legatura cu controlul greutatii –  au o constiinta mare a responsabilitatii  fata de sanatate si deci un locus de control intern ridicat in aceasta privinta.

Locusul de control intern ridicat este asociat cu:

  • abilitati generale ridicate si mult dezvoltate
  • inteligenta emotionala ridicata
  • maturitatea emotionala
  • experienta de lucru cu oameni
  • intensitatea ridicata a interactiunilor si incadrarii sociale
  • respectul de sine
  • multipe perceptii pozitive cu privite la sine
  • multipe perceptii pozitive cu privite la ceilalti
  • un grad ridicat de toleranta
  • viziunea pe termen lung
  • putere de persistenta in actiune
  • putere de a amana gratificatiile mici pe termen scurt in vederea obtinerii gratificatiilor viitoare, de mai mare amploare
  • alcatuirea unei liste clare de teluri personale
  • un angajament crescut fata de telurile personale
  • motivatia intrinseca
  • gradul de satisfactie personala

Prin opozitie,  locusul de control scazut – indepartat de sine este asociat cu:

  • evitarea situatiilor presante
  • capacitate scazuta de confruntare si sustinere a perspectivei proprii
  • frica de a fi evaluat
  • reactii emotionale in care liberul arbitru este foarte putin angajat (liberul arbitru definit in acest context ca distanta intre stimul si raspuns)
  • putere mica de anticipare a rezultatelor pozitive aduse de un efort sustinut
  • norocul sau destinul sau karma – vazute ca elemente implacabile
  • lipsa de perseverenta si renuntare la obiective dupa primele obstacole intalnite

Locus de control specific indivizilor vs. locus de control specific ariilor culturale

Exista indivizi cu locus de control ridicat sau scazut asa cum exista si culturi cu locus de control ridicat sau scazut. Romanii bunaoara isi fac autocritica sau recunosc in vecinii de bloc o atitudine permanent fatalista. Indienii si cateva alte popoare asiatice au aceeasi indreptare spre fatalism.

Cunoastem in schimb atitudinea de CAN DO foarte specifica Americanilor (vezi B. Obama: „Yes we can”) sau a Englezilor, de care din fericire am inceput sa ne molipsim.

In privinta Indiei consider ca , avand una dintre cele mai vechi culturi religioase atestate – daca nu chiar cea mai veche, este atat sursa de pornire a acestei atitudini cat si punctul terminus al ei, pe un nivel superior – inchizand cercul. Mai jos o sa explic sistemul dinamic spiral in care consider ca este absolut necesar sa fie incadrata teoria locusului de control si pe care il voi numi: sistemul dinamic spiral al teoriei locusului de control. Nu am citit toata teoria de specialitate insa din literatura parcursa pana acum nu am intalnit o asemenea incadrare a acestei teorii. Indraznesc o misiune de pionierat.

Putem deci extinde teoria si la arii culturale, nu numai la indivizi si desemenea ar trebui sa privim acest concept, dupa cum spuneam si prin prisma unui sistem dinamic de evolutie.

Am putea spune,  la modul cel mai basic, faptul ca Occidentul este caracterizat per ansamblu de locus de control mare iar Orientul de un locus de control scazut.

Ar mai fi interesant de analizat in ce masura cele 4 dimensiuni cross-culturale ale lui Geert Hofstede pot fi asociate si cu teoria locusului de control.

Analiza si aplicarea acestei teorii la nivel cultural, este cu atat mai complexa cu cat adauga mai multe arii culturale specifice si bineinteles, aria religioasa corelata cu indreptarea stiintifica si care definesc major liniile locusului de control specific culturii unei natiuni.

Stim ca  stiinta roughly said respinge religia. Ateul se considera superior omului religios. Ceea ce sta la baza acestei atitudini este tocmai dispretul si respingerea pe care oamenii de actiune cu locus de control in general intern, o au fata de cei religiosi care par sa plaseze sau chiar plaseaza locusul lor de control in exterior – Dumnezeu, karma sau norocul.

The Locus of Control – Partea a 2-a

 

Pentru cursuri de dezvoltare profesionala viziteaza www.accesis.ro

Reclame